Plaiul moldav s-a umplut de culoare și arome dulci odată cu venirea lunii Cireșar, luna dedicată cireșelor, care anunță începutul verii. Strămoșii noștri au dat acest nume lunii iunie, exprimându-și astfel admirația pentru abundența de fructe dulci care încântă papilele gustative după o iarnă lungă.

De la cireșele albe, roze, negre și până la cele amare, diversitatea acestor fructe bucură sufletele moldovenilor. Cireșele nu sunt doar gustate, ci sunt folosite și în diferite preparate tradiționale precum plăcintele numite vărzări, dulcețuri și, într-un gest ludic, fetițele își fac cercei din cireșe împerecheate.

**Vara mi-a adus cercei

Roşii ca obrajii mei.

Eu îi pun pe la urechi

Agăţaţi perechi-perechi.

-Cât de bine-ţi stă cu ei,

Vreau şi eu aşa cercei!

Zice mama, eu nu am…

-Îţi aduc un kilogram!**

(Poezie publicată în Creionul cu poezii, nr. 9/2004, Erc Press.)

Luna iunie își trage numele oficial de la zeița romană Iunona, protectoarea femeilor. Un moment important în această lună este solstițiul de vară, care va avea loc pe 21 iunie, marcând cea mai lungă zi a anului, cu aproximativ 15 ore de lumină și doar 9 ore de întuneric. Solstițiul semnifică și începutul verii astronomice în emisfera nordică.

În antichitate, grecii numeau luna iunie Skirophorion. Înainte de reformele calendaristice ale Împăratului Iulius Cezar, calendarul roman avea doar 10 luni, iar iunie era a patra lună a anului.

În Moldova, luna iunie este cunoscută sub denumirea de Cireșar, și vine după luna lui Prier, iar tradiția spune că mamele ofereau în dar primele cireșe coapte fiicelor lor, pentru ca tinerele să fie la fel de frumoase și rumene ca fructele. Această obicei exprimă nu doar dragostea pentru cireșe, ci și un gest de afecțiune și dorință de bine pentru generațiile următoare.

Conform tradiției populare, o lună iunie ploioasă prevesteste o toamnă îmbelșugată, cu roade bogate în cămară.

 

Maia Bălan