Determinarea pH-ului din grădină: Gălbenelele indică o reacție neutră a solului

Nivelul de aciditate al solului joacă un rol crucial în obținerea unor recolte bogate și sănătoase. Culturile care nu tolerează solurile acide sau, dimpotrivă, alcaline, nu numai că nu își vor dezvălui potențialul, ci pot chiar să fie compromise. Prin urmare, evaluarea nivelului de pH înainte de semănat nu este deloc o activitate inutilă.

De ce e important să menținem nivelul neutru al solului ?

De obicei, solul are un nivel de pH situat între 4 și 8. În afara acestor valori, mai jos de patru și mai sus de opt, plantele se usucă rapid. Luați în considerare ce se va întâmpla cu muscata din ghiveci dacă o veți stropi cu înălbitor de rufe sau cu oțet nediluat...

Pentru a simplifica, putem împărți solurile în categorii în funcție de nivelul lor de aciditate:

• Soluri acide: pH între 4,5 și 6;
• Soluri slab acide: pH între 6 și 6,5;
• Soluri neutre: pH între 6,5 și 7,2;
• Soluri alcaline (saturate): pH între 7,5 și 8.

În solurile acide, procesul de hrănire cu azot pentru plante este perturbat. Aceste soluri nu furnizează plantei cantitățile necesare de fosfor, calciu și magneziu. Motivul este că aceste substanțe sunt prezente în cantități mici sau sunt într-o formă care nu poate fi folosită eficient de către plante.

Pe de altă parte, în solurile acide există alte substanțe care, de fapt, sunt toxice pentru sistemul radicular. Aciditatea crescută a solului stimulează apariția bolilor, deoarece microorganismele patogene se dezvoltă mai rapid în aceste condiții favorabile.

În ceea ce privește solurile alcaline, acestea nu sunt deloc mai bune pentru plante. Pe aceste tipuri de sol, plantele vor suferi de un deficit de magneziu și fier, ceea ce va duce la îngălbenirea și căderea frunzelor. 

Ce sol preferă fiecare legumă? 

Varza, conopida, broccoli, fasolea, ceapa și usturoiul prosperează în soluri mai alcaline, cu un pH cuprins între 6,5 și 8,0. 

Pe de altă parte, cartofii, tomatele, ardeii, pepenii și dovleceii se comportă excelent în soluri mai acide, cu un pH situat între 5,5 și 7,0. Aceste culturi sunt cunoscute pentru adaptabilitatea lor la diverse medii și, potrivit studiului, se descurcă foarte bine într-un mediu mai acid.

Morcovul și pătrunjelul prosperă într-un pH cuprins între 6,0 și 8,0, în timp ce sfecla roșie preferă un pH între 6,0 și 7,4. Pentru vinete, spanac și măcriș, un mediu mai acid, cu un pH de 5,5-6,5, este ideal pentru o creștere sănătoasă.

Cum testăm solul ? 

Chiar dacă există testere speciale în vânzare, ați putea să faceți testarea solului și cu soluțiile de acasă. Pentru a realiza acest lucru, veți avea nevoie de apă distilată. Da, doar apa distilată este esențială, deoarece apa de la robinet are deja un nivel de pH propriu, ceea ce ar putea distorsiona rezultatele.

În grădină, săpați o mică groapă de aproximativ 30 de centimetri adâncime și luați o mică cantitate de pământ de acolo. Luați un recipient de sticlă și amestecați în el pământul adunat cu apa distilată într-un raport 1:1. Introduceți în amestec o bandă de hârtie de turnesol timp de 3-4 secunde, apoi comparați culoarea obținută cu mostrele care sunt, de obicei, furnizate împreună cu această hârtie.

Roșu înseamnă că solul este acid. De la galben la verde, solul este neutru. De la albastru la violet, solul este alcalin.

Dar există și o metodă mai simplă. Luați o mână de pământ din zona pe care doriți să o testați și picurați câteva picături de oțet obișnuit de 9% pe ea dintr-o pipetă de bucătărie. Dacă nu apare nici spumă, nici sunet șuierător caracteristic, solul este acid. Dacă există un șuierat slab și puțină spumă, solul este neutru. Dacă apare o spumă abundentă, solul este alcalin.

Totuși, cea mai fiabilă metodă - mai ales pentru cei începători, care își amenajează grădina în acest sezon - este să inspectați cu atenție zona pentru plantele indicatoare.

Locurile unde crește păpădia, coada-calului, știrul, denotă un sol acid. Margareta, trifoiul, gălbenelele indică o reacție neutră a solului în acea zonă. Lăcrămioara, buruiana-vântului, pelinul dezvăluie locațiile solurilor alcaline.

Ce rol are cenușa pentru grădină? 

Pe lângă ajustarea pH-ului, cenușa de lemn conține o gamă bogată de minerale esențiale pentru plante. Printre acestea se numără potasiu, fosfor și calciu. De asemenea, în funcție de tipul de lemn utilizat, cenușa poate conține și cantități mici de fier, magneziu și sulf, care contribuie la nutriția sănătoasă a plantelor.

Majoritatea legumelor cresc bine  în solul, care are un pH de 6,5, iar adaosul de cenușă în exces poate creste pH-ul peste 7. Însă, dacă legumele sunt afectate de hernia rădăcinilor, pH-ul poate fi crescut până la 7,5, pentru a inhiba apariția bolii ce afectează mai ales legumele rădăcinoase: morcovul, pătrunjelul, sfecla roșie.
 

Maia Bălan